Carti Funciare Giurgiu

Carti Funciare Giurgiu Persoana fizica autorizata de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate imobiliara, execut in Jude Bine ati venit!

Sunt persoana fizica autorizata de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate imobiliara. Execut in judetul Giurgiu urmatoarele lucrari :

- Cadastru si documentatie cadastrala a imobilelor in vederea inscrierii in cartea funciara, dezmembrari, alipiri, parcelari.
- Topografie si ridicari topografice necesare proiectelor de infrastructura si constructiilor de orice fel.
- Topografie inginereasca

si trasari de obiective industriale si civile, infrastructura, asistenta topografica de santier. De mentionat ca pentru executarea lucrarilor sunt folosite aparate si metode moderne care asigura o calitate inalta a masuratorilor si o reducere a timpului de lucru. Pentru a obtine si alte informatii privind documentele necesare pentru intabularea proprietatilor dumneavoastra precum si a costurilor executiei acestor lucrari va stam la dispozitie la telefonul: 0764 458 180. Notă: Lucrarile sunt executate in conformitate cu legislatia in vigoare, respectand normele emise de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate imobiliara.

O scurtă istorie a cadastrului:În sens larg, registrul în care se ţine evidenţa bunurilor imobile, poartă denumirea de „...
28/08/2021

O scurtă istorie a cadastrului:

În sens larg, registrul în care se ţine evidenţa bunurilor imobile, poartă denumirea de „cadastru”.

Originea cuvântului cadastru, după unii autori ar fi compus din prefixul de origine greacă „kata”, care înseamnă de „sus în jos” şi din cuvântul neo grec (bizantin) ”stikon”, care înseamnă: registru de impunere, carte de însemnări, carte de comerţ. După alţi autori, el derivă din cuvântul vechi medieval „capitastrum”, care ar fi în strânsă legătură cu „capitions registrum” sau „capitum registrum” şi care la origine înseamnă impozitul pe capul familiei.

Denumirea apare pentru prima dată într-un document din anul 1185, găsit la Veneţia sub forma „catastico”. Însă el s-a impus în secolul al XVII şi din Italia a trecut în Franţa sub forma „le cadastre”, în Germania şi Austria sub forma „der Kataster”. În ţara noastră el apare la începutul sec. XIX, adaptat foneticii limbii române, sub forma de „cadastru”.

Aşadar „cadastrul” a însemnat în decursul timpului activitatea umană de inventariere a resurselor funciare, pentru realizarea impozitelor.

Treptat, cadastrul a devenit tot mai complex, pe măsura creşterii nevoilor tehnice, economice şi juridice de inventariere a pământului şi a celorlalte bunuri imobile, cărora li s-au adăugat în ultimii ani, cerinţe şi necesităţi legate de folosirea raţională a resurselor în contextul procesului dezvoltării durabile şi a protecţiei mediului înconjurător.

Un An Nou plin de bucurii și împliniri vă urează echipa Cărți Funciare Giurgiu! 🍾🏆🥳
31/12/2019

Un An Nou plin de bucurii și împliniri vă urează echipa Cărți Funciare Giurgiu! 🍾🏆🥳

Un Crăciun fericit alături de cei dragi vă urează echipa Cărți Funciare Giurgiu! ☃️🎁🎉🛷
24/12/2019

Un Crăciun fericit alături de cei dragi vă urează echipa Cărți Funciare Giurgiu! ☃️🎁🎉🛷

14/07/2019

Podul Bizetz, primul pod în curbă din Europa, a fost inaugurat la 1905 pentru a realiza conexiunea dintre oraşul Giurgiu şi Portul Ramadan, cu acces peste canalul Sf. Gheorghe. Este o bijuterie arhitecturală proiectată de inginerul Anghel Saligny şi de Ion Ionescu-Bizetz. Podul a fost construit pentru cale dublă, rutieră şi feroviară şi, la data construcţiei sale, a reprezentat o premieră tehnică europeană. Forma curbilinie a podului a fost determinată de forma şi rezistenţa terenului amplasat într-o zonă inundabilă. Podul a devenit monument istoric şi, în prezent, este deschis numai traficului pietonal, pentru că nu mai prezenta siguranţă în exploatare. Alături, a fost realizat un pod nou, în perioada 2005-2007 care face legătura cu drumul naţional DN5 Giurgiu- Bucureşti, pe o distanţă de aproximativ 60 de kilometri, până în inima capitalei.

Sursa: agerpres.ro

Portul Giurgiu, situat între kilometrul 489 şi 497 pe Dunărea fluvială, a fost proiectat la finalul secolului al XIX-lea...
15/06/2019

Portul Giurgiu, situat între kilometrul 489 şi 497 pe Dunărea fluvială, a fost proiectat la finalul secolului al XIX-lea de inginerul Anghel Saligny. De aici, la 16 mai 1876, s-a îmbarcat pe vasul Radetki poetul bulgar revoluţionar Hristo Botev şi tot aici a început călătoria spre lumea literar-artistică marele poet român Mihai Eminescu.

Primele menţiuni istorice ale portului Giurgiu apar în secolul al XVI-lea. A fost iniţial punct strategic de apărare a mărfurilor şi a graniţelor, pe unde se exportau cerealele în Imperiul austro-ungar şi în cel otoman, apoi s-a dezvoltat ca târg, bâlci şi centru cultural. În prezent, este unul dintre principalele porturi la Dunăre din ţară. Fluviul asigură Portului Giurgiu legături cu cele opt ţări riverane din Europa, dar este şi o placă turnantă pentru traficul destinat ţărilor balcanice şi Orientul Mijlociu. Este unul din porturile dunărene care permit acostarea navelor de croazieră fluvială, de aceea, mai ales în ultima perioadă mulţi turişti poposesc aici.

În anul 1905, când a fost inaugurat Portul Giurgiu, clădirea portului era formată dintr-o sală de aşteptare, spaţii administrative pentru autorităţile portuare, magazii şi depozite de cereale şi pentru alte mărfuri. În anul 1869 a fost construită prima cale ferată din România, între Bucureşti şi Giurgiu, care ajungea până în Port. Giurgiu a devenit, astfel, primul port din România cu cale ferată directă până în capitală. De aici se exporta sarea brută adusă din zona Prahovei şi tot aici, în acest port ajungea conducta pentru petrolul venit direct de la rafinărie, ce urma să fie transportat pe apă până în Germania. În cel de-Al Doilea Război Mondial, americanii au încercat să distrugă sursele de aprovizionare ale nemţilor, cu care România era aliată. Prin urmare, terminalul petrolier din Giurgiu a trecut printr-un bombardament puternic. Portul a fost repus pe picioare în perioada comunistă, iar acum autorităţile vor modernizarea şi mărirea capacităţilor lui prin accesarea de fonduri europene.

Cândva, în port era amenajată o plajă, de unde puteai privi Dunărea şi probabil de acolo a privit-o şi poetul Mihai Eminescu. Din scrierile acelor vremuri reiese că, pe la 1866-1867, Iorgu Caragiale dădea reprezentaţii cu trupa la Giurgiu şi, pentru că nu avea sufleor, a plecat în port să vadă dacă găseşte vreunul care ştie puţină carte. În port a găsit unul care ştia să citească, 'hamal, însă nu căra grâu; în picioare avea numai nişte pantaloni de dril albaştri, iar pe corp numai un sacou scurt de material ordinar. Nici cămaşă, nici ciorapi nu avea'. Acesta era Mihai Eminescu. Iorgu Caragiale l-a luat ca sufleor şi după ce a terminat reprezentaţia la Giurgiu au plecat către Bucureşti, unde Eminescu a fost angajat sufleor la Teatrul Naţional şi a început să scrie poezii. De altfel, poetul aminteşte de Giurgiu şi în corespondenţa cu Veronica Micle, în 1881: ' ...am întârziat la Giurgiu, la Costinescu, unde am scăpat o dată vaporul'.

Sursa: agerpres.ro

În anul 1866 guvernul român a semnat un contract cu compania engleză „John Trevor Barclay & John Staniforth“ pentru cons...
18/05/2019

În anul 1866 guvernul român a semnat un contract cu compania engleză „John Trevor Barclay & John Staniforth“ pentru construcția unei căi ferate din capitala București spre portul dunărean Giurgiu. Calea ferată a fost pusă în funcțiune la 19/31 octombrie 1869, ea fiind prima cale ferată de pe teritoriul de atunci al României. Traseul începea din București de la Gara Filaret, care este cea mai veche gară din capitala României.

Ceremonia de investire a avut loc în prezența prim-ministrului. Din Gara Filart au plecat două garnituri spre Giurgiu; prima, denumită "Trenul de onoare Michaiu Bravu", a fost condusă de sir John Trevor Barklay, și a doua, "Trenul Dunărea", a fost condusă de Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român. Vagoanele scurte (7-8 metri), aveau 3-5 compartimente cu uși care dădeau direct afară și erau iluminate cu ulei de rapiță. Instalațiile sanitare și de încălzire lipseau.

Această legătură feroviară avea o importanță, în principal, pentru transporturile de marfă, deoarece permitea transportul de produse agricole din interiorul țării către Dunăre și mai departe spre Marea Neagră. Pe de altă parte, ea a servit la aprovizionarea capitalei românești cu produse finite importate. Principele Carol I al României a susținut construirea rapidă a unui pod peste Dunăre, pentru a realiza o legătură prin orașul Ruse (actualmente în Bulgaria) către Constantinopol; România se afla încă sub suzeranitatea Imperiului Otoman. Totuși, din cauza interesului scăzut pentru acest proiect, planurile începute în 1870 au fost în curând abandonate. Noua reorganizare a Europei de Sud-Est stabilită la Congresul de la Berlin (1878) a dus la abandonarea proiectului pe o lungă perioadă de timp.

După al Doilea Război Mondial guvernele român și bulgar au plănuit din nou să construiască un pod peste Dunăre, între Giurgiu și Ruse. Cu ajutor sovietic lucrările de construcție au început în 1952 și au fost finalizate la 20 iunie 1954. De atunci, a devenit posibilă o legătură feroviară între România și Bulgaria, pe Podul Prieteniei Giurgiu-Ruse.

În anul 1960 Gara Filaret a fost închisă și transformată în autogară. Trenurile personale spre Giurgiu au început să plece din Gara din suburbia Progresul, iar trenurile accelerate din Gara de Nord.

Sursa: wikipedia.org

Un Paste fericit va ureaza echipa Carti Funciare Giurgiu! 🎉
28/04/2019

Un Paste fericit va ureaza echipa Carti Funciare Giurgiu! 🎉

Construcţia a fost cerută de Gen. Kiselef în anul 1830.Parcul Alei a fost amenajat pe parcursul mai multor ani, din 1831...
20/03/2019

Construcţia a fost cerută de Gen. Kiselef în anul 1830.
Parcul Alei a fost amenajat pe parcursul mai multor ani, din 1831, când s-a început şi sistematizarea oraşului.

În anul 1840, aici au fost plantaţi 200 de tei şi, totodată, s-a construit un bufet şi un pavilion pentru muzică. Tradiţia muzicii în parc se păstrează şi astăzi.
Este una dintre primele grădini romantice din România. În timp, a fost modificată, păstrându-se doar o parte din structura iniţială a aleilor şi a vegetatiei.
Statuile din Parcul Alei sunt, totodată, opere de artă şi monumente istorice.

Cea mai importantă, din punct de vedere artistic, este bustul lui Mihai Eminescu. Un alt monument important este cel dedicat armatei franceze, ca un omagiu adus comandantului trupelor aliate din Peninsula Balcanică, din timpul primului război mondial, Mareşalul Foch. Monumentul a fost instalat în anul 1920, când numele mareşalului Foch i-a fost atribuit şi parcului.

Un impresionant ansamblu statuar îl formează cele 23 de busturi ale unor eroi din războiul de independenţă de la 1877 (Valter Mărăcineanu, Dimitrie Lemnea, Maior Şonţu, sg. Filip Iliescu etc.), instalat în parcul Alei cu prilejul centenarului acestui eveniment istoric. Ele sunt opera unor importanţi sculptori, printre care Boris Caragea, Vasile Gorduz, Elena Avramescu, Jana Gertler, Horia Flămând ş.a.

Nu întotdeauna s-a numit Grădina Alei – cândva „Grădina Gen. Foch” – ca și strada ce ducea de la turn la aceasta (acum strada din spatele Teatrului Valah).

În anul 1831 s-au sădit primele două rânduri de arbori în gradină Aleiului, s-a nivelat terenul cu nisip și s-a construit « parmalac » (ingradire de lemn) de jur-împrejur. În anul 1835 s-au fixat patru felinare, iar în bugetul orașului s-a prevăzut la cheltuieli suma de 46 lei, din care să se cumpere 20 de ocale de lumânări de seu pentru felinare.

În anul 1903, s-a ridicat în această grădină, bustul lui I.C. Bratianu, apoi celelalte statuete au fost aduse din parcul medicului Apostol Arsache, din satul Parapani (vedea), parte din ele fiind fixate în grădina centrului („la farfurie”).

1920 – A fost edificat ansamblul monumental dedicat armatei franceze, (cu același prilej parcul primește numele de „Parcul Maresal Foch”, recompensa recunoscătoare a meritelor excepționale ale Comandantului Trupelor Aliate din Balcani) simbolizând cele 4 puteri aliate din razboiul de la 1916.

În 1941 Rebeliunea legionară la GR. ocupă Prefectura și distruge Cazinoul din Gradina Alei.

În 1938 se amplasează bustul lui Mihai Eminescu (Mihai Eminescu a fost hamal în portul Ramadan – Giurgiu, aproximativ 6 luni).

Din anul 1977, în acest parc s-a amenajat “Aleea Eroilor”, care expune busturi ale unor eroi căzuți în războiul pentru independență de la 1877.

„La căprioara” este prima fântână arteziană făcută de comuniști în Giurgiu ca și partea de jos a acestei grădini, făcută cam tot în acea perioadă.

Sursa: audiotravelguide.ro

O primavara minunata va doreste echipa Carti Funciare Giurgiu! 🎉
01/03/2019

O primavara minunata va doreste echipa Carti Funciare Giurgiu! 🎉

Este cunoscut drept Podul Prieteniei, însă numele inițial, din acte, este Podul Dunărea.Primul pas concret înspre realiz...
10/02/2019

Este cunoscut drept Podul Prieteniei, însă numele inițial, din acte, este Podul Dunărea.

Primul pas concret înspre realizarea podului a fost semnarea, la 30 iunie 1951, a unui protocol între guvernele Republicii Populare Române şi Republicii Populare Bulgare în vederea începerii lucrărilor. Cehoslovacia, Polonia, Ungaria au convenit să livreze tabliere metalice, şină de cale ferată, fier beton, palplanșe metalice, cabluri, diverse utilaje şi aparataj electric.

Amplasat la 1 km aval de Giurgiu şi la 4 km aval de Russe, traversând Dunărea la km 489 de la gurile sale, podul a fost construit pentru trafic mixt, având o cale ferată simplă la partea inferioară şi o şosea cu două benzi de circulaţie la partea superioară. Pentru trecerea pe sub pod a vaselor mari, deschiderea centrală de 86 m (un tablier mobil) se poate ridica pentru a lăsa sub pod o înălţime liberă de 24 m (întreținerea tablierului mobil revine părții române).

Pentru respectarea termenului final al lucrării, extrem de strâns, asamblarea, nituirea şi aşezarea pe pile a celor 55 de tabliere, în greutate totală de 18.200 tone, au trebuit să se execute concomitent cu infrastructurile, în numai 21 de luni ale anilor 1953 şi 1954.

Numărul mediu cel mai mare de lucrători, peste 4.000, s-a menţinut în tot cursul anului 1953, în trimestrul II atingându-se un maximum de 4.995 de muncitori. Probele la pod s-au făcut începând cu 27 ianuarie 1954, cu cinci luni mai devreme faţă de darea în circulaţie oficială și inaugurarea lui.

Per total, construcţia a durat doi ani şi trei luni, fiind dată în exploatare la 20 iunie 1954.

Sursa: historia.ro

Address

Giurgiu

Opening Hours

Monday 09:00 - 20:00
Tuesday 09:00 - 20:00
Wednesday 09:00 - 20:00
Thursday 09:00 - 20:00
Friday 09:00 - 20:00
Saturday 09:00 - 20:00
Sunday 09:00 - 20:00

Website

Alerts

Be the first to know and let us send you an email when Carti Funciare Giurgiu posts news and promotions. Your email address will not be used for any other purpose, and you can unsubscribe at any time.

Contact The Business

Send a message to Carti Funciare Giurgiu:

Share